Cu părul şiroind, ne aruncăm în alte mări. Înotăm până obosim, tragem la ţărm să bem un fum. Înotăm vâslind din mâini, picioare, coccis. Ăh, raţelor, câte invidie am strâns împotriva voastră! Măcăim şi scufundăm capul după râme. Rimăm, cum ar zice poetul, dar râ(i)mele îs şirete(uri). Stau la fund de apă şi mişcă şmecher din mustăţi.

Orizontul nu devine mai aproape, ţărmul se îndepărtează.

În costum de baie care îi scoate în evidenţă defectele, omul vrea să fie peşte.

Dar omul rămâne om, deşi încearcă mereu să fie în pielea (solzii) altcuiva.