Valurile mării se auzeau limpede în urechea celui prins în apartament.
Cu picioarele ascunse în talazurile din lighean, cu pielea plină de colbul oraşului prefăcut în nisip, autorul a uitat gustul berii şi al ţevilor cu lapte condensat de pe litoral.
Soarele roşu răsare de după bloc şi larma oraşului înlocuieşte ţipete de pescăruşi.
Mare, tu vii şi te duci.
Eu vin şi mă duc.
Ne întâlnim la ora fixă.